Ca o premieră în cei nouă ani de mandat la Cotroceni, președintele Traian Băsescu și-a pus în această noapte semnătura pe Legea referendumului forțând până la limită termenul de 10 zile pe care Constituția îl impune pentru promulgarea unei legi. Miza este una politică: încurcarea calendarului USL de convocare a unui referendum de revizuire a Constituției cu prag redus la 30%, simultan cu alegerile prezidențiale.
În felul acesta, liderii USL sunt puși în fața unei alegeri dificile: fie merg împreună pe mâna lui Crin Antonescu pe care să îl instaleze la Cotroceni cu puteri similare celor ale lui Băsescu, după regulile actualei Constituții, fie PSD și PNL decid să intre în alegeri fiecare cu propriul candidat. Surse politice au explicat pentru gândul că, în cerc restrâns, la vârful PSD, subiectul candidatului propriu a fost pus pe masă și la începutul acestei săptămâni, însă Victor Ponta nu ar fi în acest moment dispus să își asume acest rol care presupune și ruperea USL la inițiativa social-democraților.
Un al treilea scenariu, acela al încercării de a revizui, totuși, Constituția cu actualul prag de 50% pentru validarea referendumului, simultan cu primul tur al prezidențialelor și în condiții de pace în USL, pune problema mobilizării la urne, singura soluție fiind prelungirea votului pentru două sau chiar trei zile consecutive, după modelul din 2003.
Cu două ore înainte de expirarea termenului, șeful Administrației Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a evitat o evaluare a consecințelor calendarului lui Băsescu. „Vom vedea. Nu este treaba Administrației Prezidențiale și a președintelui să analizeze ce se va întâmpla după. Organizarea simultană a unui referendum cu alegerile prezidențiale nu este un lucru foarte bun”, a comentat el într-un interviu la Digi 24.
Calendarul lui Băsescu îl bulversează pe cel al USL
Chiar dacă președintele anunța că va semna drecretul în prezența presei, Președinția s-a limitat în final la un comunicat de presă transmis la 23.59 în această seară și postat în același timp pe site-ul instituției.
Sursa foto: Presidency.ro
În logica blocării scenariului de suprapunere a referendumului cu prezidențialele din 2014, asumat public de liderii USL și mai cu seamă de Victor Ponta, președintele a tras de Legea referendumului cu toate mijloacele pe care Constituția i le-a pus în mână. A întors-o în Parlament, contestând-o ulterior și la Curtea Constituțională care stabilise încă din vară, ținând cont de o recomandare a Comisiei de la Veneția, că un prag redus de validare a referendumului, precum cel de 30%, nu se poate oficializa decât la un an calendaristic după promulgarea noii legi.
Argumentul invocat de Băsescu pentru a se opune revizuirii în forma decisă în USL: „Propunerea de revizuire este catastrofală pentru România”, iar revizuirea Constituției simultan cu prezidențialele ar „induce în eroare electoratul” care ar fi confuz în legătură cu puterile viitorului președinte.
Cu toate că judecătorii au decis pe 14 noiembrie, după o amânare de câteva zile, că resping sesizarea dpreședintelui, decizia a fost redactată cu întârziere, publicându-se în Monitorul Oficial abia pe 4 decembrie. Și în aceste condiții, însă, termenul limită de promulgare a legii, 13 decembrie, permitea organizarea unui referendum pe 14 decembrie 2014, în ultima duminică în care se poate stabili tutul al doilea al alegerilor pentru desemnarea noului președinte înainte de data de 21 decembrie, la care expiră mandatul lui Traian Băsescu.
Printr-un artificiu birocratic, șeful statului a mai câștigat însă o zi. „La mine la cabinet a intrat pe 5 și în Constituție spune foarte clar. Pe 14 seara îmi expiră termenul, pentru că la cabinetul meu – deci nu la registratură unde am înțeles că a venit seara, la ora 18.00 – 19.00 -, la cabinet la mine a intrat pe 5 dimineața. Deci, pentru mine, timpul curge din data de 5. Pe 14 noaptea voi promulga legea”, și-a anunțat Traian Băsescu propriul calendar și promulgarea de la ora 23.59.
Cum Constituția prevedere un termen pentru promulgare, nu și trimiterea imediată a unei legi și a decretului prezidențial la Monitorul Oficial, actul normativ ar urma să fie publicat luni, pe 16 decembrie și să-și producă efectele abia un an mai târziu, pe 15 decembrie, la o zi după ultima dată la care poate fi suprapus referendumul cu prezidențialele.
Cinci pași obligatorii pentru revizuirea Constituției
Încă indeciși după mutările lui Băsescu pe legea referendumului, liderii USL s-au pus de acord, deocamdată, doar cu reluarea activității comisiei parlamentare care lucrează la proiectul de revizuire pentru ca textul să poată ajunge în timp util la Comisia de la Veneția, păstrând pe plan extern aparența coerenței. Între timp, proiectul va rămâne oficial „în dezbatere publică”, votul în plenul Parlamentului urmând să se dea în funcție de stabilitatea USL și la o dată încă neaproximată nici măcar în teorie.
Până la votul final, sunt însă obligatorii alți patru pași:
Pasul 1: 27 ianuarie 2014 – Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru revizuirea Constituției își reia activitatea pentru a pune de acord textul cu observațiile primite de la Consiliul Legislativ.
Pasul 2: Proiectul finalizat în Comisia parlamentară este trimis Curții Constituționale pentru a se pronunța, în termen de 10 zile, asupra respectării dispozițiilor în materie. Decizia trebuie luată cu minimum 6 voturi pentru. Legea este pusă și în dezbatere publică.
Pasul 3. Proiectul se întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu dispozițiile Curții Constituționale.
Pasul 4. Textul final, tradus în limba engleză, este trimis Comisei de la Veneția pentru avizare. Până în acest moment, Comisia de la Veneția are două întâlniri stabilite, de principiu. În septembrie și în decembrie. Pentru a se încadra în graficul revizuirii în decebrie, Parlamentul ar trebui, în aceste condiții, să finalizeze textul înainte de încheierea sesiunii de vară, la sfârșitul lunii iunie.
Pasul 5. Cu 30 de zile înaintea datei referendumului decisă politic, de majoritatea parlamentară, plenul celor două Camere reunite se întâlnește pentru a da votul final. Pentru adoptarea legii de revizuire este nevoie de acceptul a cel puțin două treimi din numărul parlamentarilor de la acea dată.
Două scenarii pentru prezidențiale
În aceste condiții, șefii USL au de ales între două variante.
Primul scenariu: păstrarea opțiunii asumate inițial și organizarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, în primul tur de scrutin, dar cu prag de validare de 50%. În aceste condiții, USL ar urma să meargă în continuare pe mâna candidatului comun, Crin Antonescu, însă puterile viitorului președinte să fie incerte la momentul startului campaniei electorale. În situația unei prezențe de peste 50% în primul tur de scrutin, revizuirea ar fi validată de electorat, însă aplicarea imediată a noii Constituții ar rămâne la latitudinea Curții Constituționale, fiind ușor de anticipat o sesizare a Opoziției legată de schimbarea regulilor în timpul jocului.
În situația unei mobilizări reduse, Crin Antonescu are prima șansă să câștige un mandat de 5 ani cu actualele puteri trasate de Constituție.
Al doilea scenariu: evitarea „coabitării” Antonescu – Ponta prin susținerea de către PSD a unui candidat propriu la alegerile prezidențiale. Surse politice au explicat pentru gândul că, în cerc restrâns, la vârful PSD, subiectul candidatului propriu a fost pus pe masă și la începutul acestei săptămâni, însă Victor Ponta nu ar fi în acest moment dispus să își asume acest rol care presupune și ruperea USL la inițiativa social-democraților.